Weekend la Sofia

Sofia – Bulgaria

La sud de Dunăre se află vecinii noştri bulgari. Ne-au fost de-a lungul istoriei mai mult prieteni, câteodată inamici, dar întotdeauna colegi de suferinţă. Am intrat împreună în UE şi tot împreună suntem în coada clasamentului. La un moment dat chiar a existat un imperiu comun, după denumirea dată de unii istorici şi anume Imperiul Româno – Bulgar sau Bulgaro – Valah (sau al doilea Imperiu Bulgar, 1185-1396), cu capitala la Târnovo şi fondat de fraţii valahi Asan şi Petru. Sofia are un milion şi trei sute de mii de locuitori şi este capitala şi cel mai mare oraş al ţării vecine.

Sofia_Bulgaria_Fountain

Doar cateva motive pentru un city break la Sofia

Un prim motiv, deloc de neglijat, este că Sofia este foarte ofertantă pentru toți cei cu buget restrâns. Capitala vecinilor noștri de la sud de Dunăre are oferte prietenoase pentru toate buzunarele, însă impresia generală este că aici poți să te distrezi, să te cazezi și să mănânci ieftin și bun.

În Sofia vom întâlni o multitudine de stiluri arhitectonice, consecinţă a istoriei oraşului. Se găsesc ruine romane (împăratul roman Aurelian s-a născut la Sofia – Serdica pe atunci), clădiri în stil bizantin şi medieval bulgar, apoi în stil oriental-turcesc. După eliberarea de sub dominația turcă, din 1878, au fost invitaţi să lucreze în ţară arhitecţi străini, mai ales din Imperiul Austro-Ungar, astfel încât toate clădirile mai noi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX sunt după moda vremii: stilurile neo-baroc, neo-rococo şi neo-renascentist au fost sursele de inspiraţie cele mai utilizate. În perioada comunistă s-au construit edificii inspirate de stilul sovietic, industrial şi modernist-minimalist.

Fiind capitală, vom găsi în Sofia toate instituţiile de ştiinţă şi cultură ale ţării. Teatrul Naţional Ivan Vazov, Opera şi Baletul, Academia de Ştiinţe, Muzeul Naţional de Istorie şi Muzeul Naţional de Istorie Militară sunt toate adăpostite în clădiri frumoase, monumentale. Dar cel mai mult atrage atenţia, prin mărime şi frumuseţe, Catedrala Alexander Nevsky, unul dintre simbolurile nu numai ale Sofiei, ci şi ale întregii Bulgarii. Construită între 1882 şi 1912, este a doua ca mărime din Balcani, după Catedrala Sfântul Sava din Belgrad şi poate adăposti zece mii de oameni. Lângă Sofia se află Biserica Boiana (secolele X – XI), obiectiv inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

catedrala-nevski-sofia-bulgaria

Istorie…

Sofia a fost mai întâi o cetate a tracilor şi celţilor, cu numele de Serdica şi datează din secolul V î.Hr. A fost cucerită şi de macedonenii lui Filip şi ai fiului acestuia, Alexandru cel Mare, în secolul IV î.Hr., apoi de romani în anul 29 d.Hr. Pe timpul împăratului Traian este redenumită Ulpia Serdica şi se dezvoltă: se construiesc noi ziduri de apărare, băi publice, clădiri administrative. A fost distrusă în timpul invaziei hunilor din 447 şi reconstruită apoi sub împăratul bizantin Iustinian I. În 809 Serdica devine parte a Primului Imperiu Bulgar (681-1018), apoi cade sub bizantini, pentru a fi încorporată apoi în Al Doilea Imperiu Bulgar (1185-1396). Tot din acea perioadă oraşul începe să fie numit atât Sofia cât şi Sredeţ. Din 1382 cade sub stăpânirea Otomanilor, iar cu timpul este puternic islamizată prin popularea cu turci, fiind numită şi capitală a provinciei Rumelia, pentru mai bine de patru secole. În acea vreme s-au construit multe moschei, băi publice şi clădiri în stil otoman. Abia în 1878 este eliberată de sub turci, în urma războiului ruso-turc, la care au participat şi armatele române. Din acel moment s-a numit Sofia, denumire care a înlocuit definit vechiul nume de Sredeţ, şi a fost aleasă capitală a Principatului Bulgariei (1879) şi apoi a Regatului Bulgariei (1908). În timpul celui de-al doilea război mondial a fost bombardată de aliaţi (1943-1944) deoarece Bulgaria era aliata Germaniei hitleriste. Importante evoluţii s-au produs şi după 1946, când a fost instaurat regimul comunist sub ocupaţia Armatei Roşii, şi după 1990, după căderea comunismului.

 … şi geografie

Capitala Bulgariei se găseşte în vestul ţării, la poalele nordic al muntelui Vitoşa, în Valea Sofia, fiind înconjurată de munţi din toate părţile. Altitudinea medie este de 550 metri deasupra nivelului mării. Mai multe râuri mai mici trec prin zona capitalei şi anume Vladaiska, Perlovska şi Vitoşca Bistriţa (pe care se află un mare lac de acumulare, Panciarevo, ce alimentează Sofia cu apă) şi toate se varsă în Iskar, râu mai mare ce trece prin apropiere şi este afluent din dreapta al Dunării. Iată dar că numele Bistriţa îl întâlnim şi la noi, şi în Slovacia şi în Bulgaria, pentru că este un hidronim de origine slavă ce înseamnă „repede”.

Sofia are o poziţie centrală în Peninsula Balcanică şi se situează strategic pe axele est – vest (Marea Neagră – Marea Adriatică) şi nord – sud (Dunăre – Grecia, Marea Egee).

Climatul se încadrează în tipul continental-umed. Iernile sunt reci şi cu multă zăpadă, zilele geroase (sub minus 15 grade Celsius) fiind destul de frecvente. Verile sunt calde şi însorite, înregistrându-se şi peste 35 de grade. Primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu vreme schimbătoare. Am putea să spunem că vremea este cam ca pe la noi, cu precizarea că Sofia mai prezintă şi caracteristicile unui oraş de munte, astfel încât, chiar dacă ziua este foarte cald, ne putem aştepta la o noapte răcoroasă; a doua diferenţă ar fi că la noi toamna este ceva mai lungă.

 Ce mâncăm și unde dormim în Sofia?

Chiar dacă a împrumutat multe elemente de la bucătăriile vecinilor şi pe undeva de la stilul mediteranean, bucătăria bulgară are multe elemente de originalitate şi unicitate. Bulgarii sunt renumiţi pentru cultivarea legumelor. La noi în ţară, în unele regiuni, grădina de legume se mai numeşte şi bulgărie.

ghiveci bulgaresc

Zacusca am luat-o de la ei, cu toate că în bulgară cuvântul înseamnă gustare. Dacă la hotel veţi vedea scris deasupra unei uşi zacusca, înseamnă că acolo se serveşte micul dejun. Salatele de tot felul, unele asortate şi cu brânză, ca la greci, sunt servite ca aperitiv. Multe mâncăruri pe care le au bulgarii se găsesc şi la noi, în variante asemănătoare. Ce părere aveţi de cuvintele: parjola, bob chorba, gyuvech, plakiya, yahniya, pilaf, sarma, drob, urda, kashkaval, mai necesită oare traducere? Dar rakia, shlivovitsa, mastika? Dulciurile sunt specifice Balcanilor, dar şi luate de la turci. Există plăcinte de tot felul, plus kozanac şi kompot dar şi halva şi baklava. Dincolo de graniţe şi de divergenţele apărute uneori în politică, eu cred că legăturile strânse între popoare, între diverse culturi şi civilizaţii, pot fi exemplificate şi prin mâncărurile specifice.

Skara - un fel de frigarui bulgaresti

Două regiuni atrag în Bulgaria cei mai mulţi turişti, litoralul Mării Negre şi capitala Sofia. Prin urmare, capitala este pregătită pentru afluxul de turişti. Hoteluri există în Sofia pentru toată lumea şi toate buzunarele. Iată câteva doar, ca să vă orientaţi, într-o ordine la întâmplare şi nu după numărul de stele: ATM Center, Magic Castle, Forum, Dream, Downtown, Grand Sofia, Rodina, Ramada, Akord, Art Plaza, Aris, Maxim Boutique, Arena di Serdica, Metropolitan, Lozenetz, şi lista ar putea continua cu sute de nume…

 Cum se ajunge la Sofia?

De la Giurgiu sunt puţin peste de 320 de kilometri până la Sofia. Asta în cazul în care doriţi să mergeţi cu maşina personală. Se poate ajunge şi cu trenul, dar şi cu avionul. Dacă mergeţi spre Grecia, drumul către punctul de trecere al frontierei de la Kulata oricum trece pe lângă Sofia, aşa că nu ar fi bine să vă opriţi pentru o zi măcar? E o sugestie… Preţurile în Bulgaria sunt uşor mai mici ca la noi şi mulţi români din sudul ţării trec uneori la vecini ca să facă aprovizionarea de la magazinele din oraşele de peste Dunăre.