Budapesta, o destinație pentru iubitorii de cultură

Budapesta, un loc de neuitat

Să poposim astăzi într-una din capitalele ţărilor vecine. Pentru că, oricât ne-am dori să vedem din lume, ţările vecine sunt totuşi cele mai aproape de noi şi prin urmare şi cel mai accesibile. Nu trebuie să desconsiderăm destinațiile accesibile, pentru că vom avea cu siguranţă ce să vedem şi în ţările apropiate de noi din punct de vedere geografic. Budapesta este unul dintre locurile care nu se uită, odată ce a fost vizitat. Oraşul situat pe Dunăre, care este ca o arteră vitală pentru întreaga Europă Centrală, este considerat unul dintre cele mai frumoase ale bătrânului nostru continent și de ce nu, ale lumii întregi.

Parlamentul Ungariei

Cum ajungem la Budapesta?

Aşa cum vrem. Fie cu avionul, fie cu trenul, fie cu maşina personală. După ce ieşim din România, intrăm pe reţeaua de autostrăzi maghiare care ne duc spre capitală. E simplu si uşor de ajuns la Budapesta.

Cazare în Budapesta

Există locuri de cazare pentru toţi şi pentru toate buzunarele. Câteva exemple, doar ca să aveţi de unde începe căutările: Gloria City Center, Danubius Heath Spa Resort Helia, Danubius Gellert, Mediterran, Sunshine, Robin Wellness, Corinthia, Benczur, Harmonie, Retro-Boutique, Vitta Superior, Atlantic, Six Inn, Chesscom, Veritas. Peste tot personalul este amabil şi vorbeşte și limba engleză. Când am fost eu acolo, într-un mic şi cochet hotel dinspre periferie, mai mult de jumătate dintre cei cazaţi erau români… Nu rămâne decât să vă hotărâţi şi să plecaţi la drum!

Puţină istorie…

Numele capitalei Ungariei provine de la alăturarea numelor a două oraşe de pe malurile Dunării, Buda şi Pesta, unificate într-un singur oraş abia în 1873. Celţii au înfiinţat pe actualul teritoriu al metropolei prima aşezare încă dinainte de anul 1 d.Hr, iar apoi romanii au stabilit acolo capitala provinciei Pannonia Inferior, cu numele de Aquincum. Ruinele cetăţii romane pot fi şi astăzi văzute.

În decursul istoriei, zona a fost sub dominaţia Sfântului Imperiu Roman, fiind apoi cucerită de bulgari (829 d.Hr.), pentru ca în secolul al IX-lea regele Arpad al maghiarilor să înfiinţeze regatul Ungariei. Buda a devenit capitală în 1361, sub Bela al IV-lea, pentru ca în timpul domniei lui Matei Corvin (Matthias Corvinus) să ajungă la o deosebită înflorire.

A fost cucerită de turci (1541) sub a căror dominaţie a rămas 140 de ani. În 1686 a început marea campanie de eliberare a întregii Ungarii de sub dominaţia Imperiului Otoman, finalizată în 1699, după care ţara a devenit parte a Imperiului Habsburgic.

În 1849 se dă în folosinţă Podul Szekenyi (sau Podul cu lanţuri), primul pod permanent peste Dunăre. După 1867 oraşul cunoaşte o înflorire deosebită. Este perioada Imperiului Austro – Ungar (1867-1918), când Budapesta devine una dintre capitale, alături de Viena.

podul de lanturi Budapesta

După primul război mondial, Ungaria devine republică, cu capitala la Budapesta desigur. În timpul celui de-al doilea război mondial, Budapesta a fost bombardată de aliaţi (englezi şi americani) şi a fost teatrul unor lupte grele între germani şi maghiari pe de o parte şi armatele rusă şi română pe de altă parte (ianuarie – februarie 1945). Capitală a Ungariei comuniste după anul 1945, Budapesta este simbolul revoluţiei maghiare din 1956, când eroii martiri s-au ridicat împotriva dominaţiei sovietice.

… şi puţină geografie

Dunărea străbate oraşul pe direcţie nord – sud. Pe dreapta Dunării (şi în stânga hărţii cum privim) este Buda, iar pe partea stângă a fluviului (şi în dreapta hărţii, logic) este Pesta. Ca relief cele două părţi ale oraşului sunt complet diferite. Buda este situată pe dealuri, în timp ce Pesta este în zonă de câmpie. Este o zonă de contact practic între Transdanubia (regiunea deluroasă din vestul Ungariei) şi Câmpia Panonică (zona de şes din partea centrală şi de est a ţării). Oraşul ocupă o poziţie centrală pe rutele de comunicaţii est – vest ale Europei, atât pe căile ferate cât şi pe cele rutiere. Clima zonei este clasificată ca fiind de tip continental oceanic, cu veri calde şi ierni reci (dar mai blânde totuşi ca la noi). Septembrie şi începutul lui octombrie sunt destul de calde şi cu puţine precipitaţii, astfel încât vă puteţi planifica o călătorie şi în această perioadă.

Ce puteţi vedea în Budapesta?

Totul. Sau aproape totul, ca să-i satisfacem şi pe cârcotaşi. Din punct de vedere arhitectonic, vom găsi în Budapesta o mulţime de clădiri construite într-o multitudine de stiluri în diferite perioade istorice. Găsim stilul roman în ceea ce a mai rămas din anticul Aquincum. În zona Castelului Buda este prezent stilul gotic. Zona de pe o colină din dreapta Dunării adăposteşte o mulţime de clădiri monumentale construite în decursul secolelor, distruse de multe ori în timpul teribilelor războaie şi apoi refăcute în anii de pace şi prosperitate. Ultima reconstrucţie şi modernizare a fost după al doilea război mondial, când istorici, cercetători şi arhitecţi au lucrat mult ca să refacă tot ceea ce fusese distrus. Am aflat că au fost cooptaţi şi experţi polonezi, care aveau experienţă dobândită la refacerea Varşoviei. A fost cerut şi ajutorul tuturor statelor care ar fi putut avea prin arhive documente despre cum arătau construcţiile în vechime. O treabă făcută cu foarte multă seriozitate, ale cărei rezultate se văd. Dacă puteţi aloca o zi întreagă pentru vizita Castelului Buda, ar fi bine, dar trebuie să vă grăbiţi.

Clădirea Parlamentul Ungar (prima imagine a articolului), construită în stil neo-gotic şi finalizată în 1904, se găseşte pe malul stâng al Dunării. Este o emblemă a oraşului şi impresionează prin frumuseţe, dimensiuni şi eleganţă. Lângă Parlament, un moment de intensă emoție am simțit în fața unei plăci comemorative în cinstea eroilor martiri ai revoluţiei ungare din 1956. Acei oameni au luptat cu tancurile ruseşti, deşi ştiau că nu au nici o şansă şi au murit cu demnitate, sub admiraţia întregii lumi.

Clădirile Operei de Stat şi Academiei Maghiare de Ştiinţe, precum şi vestita Biserică Sfântul Ştefan sunt în stil neo-renascentist. În aceasta din urmă se află expusă o cutie cu moaște extrem de prețioase petnru maghiari, mâna Sfântului Ştefan Făuritor de Ţară, adică a regelui Ştefan I (975 – 1038) primul rege al Ungariei. Este o biserică romano-catolică terminată în 1905.

catedrala Szent Istvan Budapesta

Desigur că cei 140 de ani de dominaţie otomană şi-au lăsat amprenta şi asupra oraşului. Din secolul al XVI-lea datează celebrele băi turceşti. Evreii, care au trăit în număr mare în acest oraş aflat la răscruce de drumuri comerciale, şi-au lăsat şi ei contribuţia. În Budapesta se află Marea Sinagogă (finalizată în 1859), care este într-adevăr cea mai mare din Europa şi una dintre cele mai mari din lume.

Am enumerat doar câteva dintre reperele oraşului, dar trebuie să mai amintim că o zonă întreagă ce cuprinde Bulevardul Andrassy, Castelul Buda şi Faleza Dunării face parte din Patrimoniul Universal UNESCO.

În afară de locurile enumerate, în Budapesta se pot vizita multe alte obiective, sau se poate face o plimbare mai scurtă sau o croazieră mai lungă pe Dunăre, cu vaporaşele.

Ce putem să mâncăm?

Bucătăria maghiară merită o atenție deosebită. Gastronomia locală s-a dovedit suficient de curajoasă pentru a urma propria cale, bazată pe ingredientele locale, şi a împrumutat elemente şi din bucătăriile franceză, italiană, germană, slavă, turcă şi asiatică. Paprika este condimentul inventat de vecinii noştri şi folosit acum în întreaga lume.

paprika

În privinţa mâncărurilor, numai enumerarea câtorva denumiri ne poate „lăsa cu gura apă”: gulaş, papricaş de pui, pate de gâscă cu seminţe de muştar, ciorba pescarului (halaszle), tort Doboş. Şi pentru că veni vorba de dulciuri, turcii au influenţat foarte mult cofetăria maghiară şi a întregii zone de altfel. În multe prăjituri se folosesc creme de tip nuga sau halviţă. Ştrudelul a fost luat de la austrieci, iar plăcinta (palacsinta) oare de la noi? Sau noi am luat-o de la ei?

Dacă ești gurmand și călătorești spre vest, Budapesta e primul loc cu adevărat ofertant din acest punct de vedere. Nu poți rata Cafe Gerbeaud Budapest, înființată în 1858 și la fel de ofertantă și azi. E musai să deguști specialitățile casei: tortul Eszterhazy, Dobos Torta și Gerbeaud, prăjitura inventată chiar în acest local.

cafeneaua gerbeaud budapesta

specialitati cafeneaua gerbeaud budapestaDar gastronomia ungară a făcut cu adevărat pasul spre lumea bună a restauratorilor, figurând în ghidul Michelin cu nu mai puțin de patru restaurante decorate cu o stea michelin (Onyx, Bor Konyha Winekitchen, Tanti și Costes) și alte patruzeci și patru de recomadări de locații unde se poate mânca excepțional. Doar cu titlu de comparație, în București, Sofia sau Belgrad inspectorii Michelin nu au găsit nicio locație demnă de a fi menționată, dar mai de a primi stele Michelin.

Oricum nu mai contează, important e să savurăm mâncarea bună și să ne bucurăm de ea. Și de ce nu, într-o seară de relaxare putem degusta și palinca (palinka – cuvântul este de etimologie maghiară) pe care o găsim şi la ei, dar şi la noi în Ardeal. Vinul de Tokaj este unul dintre cele mai fine din lume, apreciat pe vremuri de regii Franţei, iar acum de o lume întreagă.

Iar dacă bugetul nu ne permite să vizităm restaurantele din ghidul Michelin, oricum vom găsi sute de bistrouri și ospătării cu mâncare tradițională, foarte gustoasă, servită la un preț modic în porții demne de un Gargantua. Și mai putem savura și o înghețată în formă de floare, chiar la ieșirea din Catedrala Szent Istvan.

inghetata budapesta

 

 

 

Weekend la Sofia

Sofia – Bulgaria

La sud de Dunăre se află vecinii noştri bulgari. Ne-au fost de-a lungul istoriei mai mult prieteni, câteodată inamici, dar întotdeauna colegi de suferinţă. Am intrat împreună în UE şi tot împreună suntem în coada clasamentului. La un moment dat chiar a existat un imperiu comun, după denumirea dată de unii istorici şi anume Imperiul Româno – Bulgar sau Bulgaro – Valah (sau al doilea Imperiu Bulgar, 1185-1396), cu capitala la Târnovo şi fondat de fraţii valahi Asan şi Petru. Sofia are un milion şi trei sute de mii de locuitori şi este capitala şi cel mai mare oraş al ţării vecine.

Sofia_Bulgaria_Fountain

Doar cateva motive pentru un city break la Sofia

Un prim motiv, deloc de neglijat, este că Sofia este foarte ofertantă pentru toți cei cu buget restrâns. Capitala vecinilor noștri de la sud de Dunăre are oferte prietenoase pentru toate buzunarele, însă impresia generală este că aici poți să te distrezi, să te cazezi și să mănânci ieftin și bun.

În Sofia vom întâlni o multitudine de stiluri arhitectonice, consecinţă a istoriei oraşului. Se găsesc ruine romane (împăratul roman Aurelian s-a născut la Sofia – Serdica pe atunci), clădiri în stil bizantin şi medieval bulgar, apoi în stil oriental-turcesc. După eliberarea de sub dominația turcă, din 1878, au fost invitaţi să lucreze în ţară arhitecţi străini, mai ales din Imperiul Austro-Ungar, astfel încât toate clădirile mai noi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX sunt după moda vremii: stilurile neo-baroc, neo-rococo şi neo-renascentist au fost sursele de inspiraţie cele mai utilizate. În perioada comunistă s-au construit edificii inspirate de stilul sovietic, industrial şi modernist-minimalist.

Fiind capitală, vom găsi în Sofia toate instituţiile de ştiinţă şi cultură ale ţării. Teatrul Naţional Ivan Vazov, Opera şi Baletul, Academia de Ştiinţe, Muzeul Naţional de Istorie şi Muzeul Naţional de Istorie Militară sunt toate adăpostite în clădiri frumoase, monumentale. Dar cel mai mult atrage atenţia, prin mărime şi frumuseţe, Catedrala Alexander Nevsky, unul dintre simbolurile nu numai ale Sofiei, ci şi ale întregii Bulgarii. Construită între 1882 şi 1912, este a doua ca mărime din Balcani, după Catedrala Sfântul Sava din Belgrad şi poate adăposti zece mii de oameni. Lângă Sofia se află Biserica Boiana (secolele X – XI), obiectiv inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

catedrala-nevski-sofia-bulgaria

Istorie…

Sofia a fost mai întâi o cetate a tracilor şi celţilor, cu numele de Serdica şi datează din secolul V î.Hr. A fost cucerită şi de macedonenii lui Filip şi ai fiului acestuia, Alexandru cel Mare, în secolul IV î.Hr., apoi de romani în anul 29 d.Hr. Pe timpul împăratului Traian este redenumită Ulpia Serdica şi se dezvoltă: se construiesc noi ziduri de apărare, băi publice, clădiri administrative. A fost distrusă în timpul invaziei hunilor din 447 şi reconstruită apoi sub împăratul bizantin Iustinian I. În 809 Serdica devine parte a Primului Imperiu Bulgar (681-1018), apoi cade sub bizantini, pentru a fi încorporată apoi în Al Doilea Imperiu Bulgar (1185-1396). Tot din acea perioadă oraşul începe să fie numit atât Sofia cât şi Sredeţ. Din 1382 cade sub stăpânirea Otomanilor, iar cu timpul este puternic islamizată prin popularea cu turci, fiind numită şi capitală a provinciei Rumelia, pentru mai bine de patru secole. În acea vreme s-au construit multe moschei, băi publice şi clădiri în stil otoman. Abia în 1878 este eliberată de sub turci, în urma războiului ruso-turc, la care au participat şi armatele române. Din acel moment s-a numit Sofia, denumire care a înlocuit definit vechiul nume de Sredeţ, şi a fost aleasă capitală a Principatului Bulgariei (1879) şi apoi a Regatului Bulgariei (1908). În timpul celui de-al doilea război mondial a fost bombardată de aliaţi (1943-1944) deoarece Bulgaria era aliata Germaniei hitleriste. Importante evoluţii s-au produs şi după 1946, când a fost instaurat regimul comunist sub ocupaţia Armatei Roşii, şi după 1990, după căderea comunismului.

 … şi geografie

Capitala Bulgariei se găseşte în vestul ţării, la poalele nordic al muntelui Vitoşa, în Valea Sofia, fiind înconjurată de munţi din toate părţile. Altitudinea medie este de 550 metri deasupra nivelului mării. Mai multe râuri mai mici trec prin zona capitalei şi anume Vladaiska, Perlovska şi Vitoşca Bistriţa (pe care se află un mare lac de acumulare, Panciarevo, ce alimentează Sofia cu apă) şi toate se varsă în Iskar, râu mai mare ce trece prin apropiere şi este afluent din dreapta al Dunării. Iată dar că numele Bistriţa îl întâlnim şi la noi, şi în Slovacia şi în Bulgaria, pentru că este un hidronim de origine slavă ce înseamnă „repede”.

Sofia are o poziţie centrală în Peninsula Balcanică şi se situează strategic pe axele est – vest (Marea Neagră – Marea Adriatică) şi nord – sud (Dunăre – Grecia, Marea Egee).

Climatul se încadrează în tipul continental-umed. Iernile sunt reci şi cu multă zăpadă, zilele geroase (sub minus 15 grade Celsius) fiind destul de frecvente. Verile sunt calde şi însorite, înregistrându-se şi peste 35 de grade. Primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu vreme schimbătoare. Am putea să spunem că vremea este cam ca pe la noi, cu precizarea că Sofia mai prezintă şi caracteristicile unui oraş de munte, astfel încât, chiar dacă ziua este foarte cald, ne putem aştepta la o noapte răcoroasă; a doua diferenţă ar fi că la noi toamna este ceva mai lungă.

 Ce mâncăm și unde dormim în Sofia?

Chiar dacă a împrumutat multe elemente de la bucătăriile vecinilor şi pe undeva de la stilul mediteranean, bucătăria bulgară are multe elemente de originalitate şi unicitate. Bulgarii sunt renumiţi pentru cultivarea legumelor. La noi în ţară, în unele regiuni, grădina de legume se mai numeşte şi bulgărie.

ghiveci bulgaresc

Zacusca am luat-o de la ei, cu toate că în bulgară cuvântul înseamnă gustare. Dacă la hotel veţi vedea scris deasupra unei uşi zacusca, înseamnă că acolo se serveşte micul dejun. Salatele de tot felul, unele asortate şi cu brânză, ca la greci, sunt servite ca aperitiv. Multe mâncăruri pe care le au bulgarii se găsesc şi la noi, în variante asemănătoare. Ce părere aveţi de cuvintele: parjola, bob chorba, gyuvech, plakiya, yahniya, pilaf, sarma, drob, urda, kashkaval, mai necesită oare traducere? Dar rakia, shlivovitsa, mastika? Dulciurile sunt specifice Balcanilor, dar şi luate de la turci. Există plăcinte de tot felul, plus kozanac şi kompot dar şi halva şi baklava. Dincolo de graniţe şi de divergenţele apărute uneori în politică, eu cred că legăturile strânse între popoare, între diverse culturi şi civilizaţii, pot fi exemplificate şi prin mâncărurile specifice.

Skara - un fel de frigarui bulgaresti

Două regiuni atrag în Bulgaria cei mai mulţi turişti, litoralul Mării Negre şi capitala Sofia. Prin urmare, capitala este pregătită pentru afluxul de turişti. Hoteluri există în Sofia pentru toată lumea şi toate buzunarele. Iată câteva doar, ca să vă orientaţi, într-o ordine la întâmplare şi nu după numărul de stele: ATM Center, Magic Castle, Forum, Dream, Downtown, Grand Sofia, Rodina, Ramada, Akord, Art Plaza, Aris, Maxim Boutique, Arena di Serdica, Metropolitan, Lozenetz, şi lista ar putea continua cu sute de nume…

 Cum se ajunge la Sofia?

De la Giurgiu sunt puţin peste de 320 de kilometri până la Sofia. Asta în cazul în care doriţi să mergeţi cu maşina personală. Se poate ajunge şi cu trenul, dar şi cu avionul. Dacă mergeţi spre Grecia, drumul către punctul de trecere al frontierei de la Kulata oricum trece pe lângă Sofia, aşa că nu ar fi bine să vă opriţi pentru o zi măcar? E o sugestie… Preţurile în Bulgaria sunt uşor mai mici ca la noi şi mulţi români din sudul ţării trec uneori la vecini ca să facă aprovizionarea de la magazinele din oraşele de peste Dunăre.